Norii Cirrus-Cirrostratus. Prin acești nori avionul zboară având o vizibilitate redusă datorită aspectului lăptos determinat de masa de apă și a densității mai mari a cristalelor de gheață. Norii Altocumulus. Avionul ar putea întâlni givraj slab l a un zbor mai îndelungat prin acest tip de nori, depinzând însă de izotermele la care zboară. Vizibilitatea în acești nori este variabilă. Norii Altostratus. Un avion care zboară prin aceș ti nori poate fi afectat de givraj slab până la moderat, depinzând de izoterma de 0 °C, de grosimea norilor și de timpul zborului. Norii Nimbostratus.
Vizibilitatea în acești nori este scăzută, uneori sub 50 m, dar pentru un avion care zboară în acești nori pericolul este de apariție a givrajului sticlos datorită picăturilor de apa suprarăcite, care se găsesc într-un echilibru semistabil, dar care la trecerea unui avion crează un dezechilibru rezultând givrajul sticlos. Norii Stratocumulus. Poate apărea givraj moderat în acest tip de nori. Norii C umulus. Sunt nori care se dezvoltă ziua sub acțiunea curenților termici, iar pentru avioanele care zboară prin aceștia sau prin apropierea lor, există pericolul de turbulență de la moderat la puternic (dacă norii ajung la stadiul de Cumulus Congestus). Norii Cumulonimbus.
Sunt nori cu dezvoltare verticală mare, se caracterizează prin existenta unor curenți verticali puternici și prin apariția feno menelor orajoase. Caracterul de pericol este determinat și de rapiditatea cu are se dezvoltă, ceea ce determină ca piloții să evite apropierea de acet tip de nori.