Se disting trei tipuri de formare a givrajului pe un avion: a. prin încetarea stării de apă suprarăcită; b. prin înghețarea apei aflate în stare lichidă; c. prin desublimare. Încetarea stării de apă suprarăcită: apa există în stare suprarăcită în mare cantitate în atmosferă (nori, precipitații suprarăcite). Această apă suprarăcită se transformă în givraj pe avion. Cantitățile de gheață depozitate pe aeronavă vor depinde de concentrația de apă suprarăcită din nori, de dimensiunea picăturilor sau de intensitatea precipitațiilor.
Înghețarea apei aflate în stare lichidă: această posibilitate se întâlnește în rarele cazuri în care apa aflată în stare lichidă, la temperatură pozitivă, rămâne lipită pe anumite părți exterioare ale aeronavei (decupări interioare, încastrări ale articulațiilor etc.) și se transformă în gheață atunci când temperatura mediului ambiant devine negativă. Această formă de givraj se poate produce după curățarea la sol a unui avion acoperit de zăpadă sau degivrat și neuscat în momentul în care decolează la temperaturi neg ative. Acest tip de givraj poate provoca mai ales blocarea comenzilor. Desublimarea: reprezintă transformarea directă a vaporilor de apă în gheață.
Acest fenomen se întâlnește mai ales la sol dar și la înălțime în afara norilor, într-un mediu foarte umed și pe un avion foarte rece (în coborâre, când avionul a zburat înainte la nivele de croazieră la altitudini mari).