Meteorologie aeronautică

Givrajul

7.3 Influența givrajului asupra zborurilor aeronavelor

Lecție de Meteorologie aeronautică pentru pregătirea examenului de planorism.

Givrajul poate afecta: bordul de atac al aripilor, ampenajul sau elicele, parbrizul, antenele radio și radar, tubul Pitot și carburatorul sau reactorul. Când se depune pe aripi și ampenaj, modifică forma suprafeței portante; acestea sunt construite într-o anumită formă pentru permiterea scurgerii normale a aerului de-a lungul suprafețelor superioare și inferioare. Odată apărută, gheața se îngroașă și se extinde treptat, până când suprafețele devin complet deformate. Astfel scurgerea aerului devine dislocată, rezistența la înaintarea crește, portanța scade. Pericolele pe care le reprezintă gheața, se datorează mai mult formei depunerii, decât cantității.

Întrucât coeficientul aerodinamic devine minim, viteza de angajare a avionului crește. Când se formează pe palele elicelor în zbor, nu se poate observa acumularea, dar se vede pe coiful elicei. Pala poate deveni rotunjită, ducând la ineficiența înaintării avionului. Depunându-se neregulat pe elice, încep vibrații exagerate ale motorului și zgomot datorită proiectării gheții pe fuselaj. Zborul devine periculos din cauza deformării palelor. Când se formează pe parbriz, acumularea gheții reduce vizibilitatea pilotului. Când se formează pe antena radar, împiedică funcționarea acesteia. Pe antenele radio acumularea gheții împiedică adesea comunicațiile radio până la întreruperea lor.

Gheața care se formează în tubul Pitot, afectează indicatorul de viteză al avionului față de aer. Gheața îngroșându-se, diminuează scurgerea aerului și falsifică indicațiile de viteză. Gheata se poate forma în carburator, chiar la temperaturi pozitive ale aerului și chiar în zbor pe timp senin. Aerul scurgându-se rapid în carburator (unde se consumă căldură și datorită evaporării carburantului), dilatându-se se reduce mult temperatura, ducând la sublimarea vaporilor de apă pe pereții interni. Givrajul carburatorului determină pierderea treptată a puterii și deci scăderea vitezei în raport cu aerul. Fig 7.1.

Givrarea sistemului de admisie În concluzie givrajul poate afecta aeronavele prin: - reducerea coeficientului aerodinamic al avionului-reducerea portanței-creșterea vitezei de angajare-creșterea consumului de carburant-reducerea manevrabilității aeronavei În zbor trebuie să se evite virajele și urcările abrupte, iar la coborâre să se mențină viteze suficient de mari pentru evitarea angajării, dacă aeronava a givrat. Unele aeronave sunt prevăzute cu echipamente de degivrare: mecanic, termo-electric sau chimic. Cu toate acestea orice pilot trebuie să cunoască condițiile meteorologice în care se produce givrajul, tipurile de givraj și modul de evitare a acestuia.

Indicații privind zborul în condiții de givraj: a. se ocolește zona sau se zboară sub izoterma de 00C b. în nori trebuie evitată zona dintre izotermele 0 și –150C, după informarea dată de meteorolog sau calculând poziția acestor izoterme după temperatura de la sol și rata scăderii temperaturii pe verticală (gradientul termic) c. la decolare sau la aterizare, trecându-se prin norii care dau givraj trebuie mărită viteza pentru scurtarea timpului prin astfel de condiții d. când decolarea are loc în partea din vânt, trebuie să se evite zona periculoasă, urcându-se la distanță față de munți; de asemenea la coborâre, mai ales în partea de sub vânt, trebuie păstrată distanța față de creastă și față de pantă e. în cazul ploii suprarăcite, trebuie să se urce în aerul cald de deasupra suprafeței frontale (deasupra izotermei de 00C), unde se recomandă să se zboare, mai sus fiind de asemenea periculos f. ploaia care îngheață înainte de căderea pe avion, nu reprezintă pericol prea mare, nefiind aderentă; în acest caz, nu se urcă, pentru că mai sus ploaia este lichidă și suprarăcită g. lapovița este periculoasă mai ales datoriă scăderii vizibilității atunci când se depune pe parbriz h. când avionul întâlnește zăpada moale trebuie să urce, mai sus fiind zăpadă uscată mai puțin aderentă față de avion O aeronavă care staționează la sol, poate givra datorită brumei, poleiului, zăpezii.

Depunerile de gheață pe avion intensifică depunerea givrajului atunci când acesta intră în nori. De aceea, înaintea decolării, avionul trebuie degivrat. Pentru zborul pe rută și la aterizare trebuie cunoscute condițiile meteo cu privire la nori, precipitații și poziția izotermelor de 00C și –150C.

← AnterioaraUrmătoarea →