În cadrul acestei metode de remorcaj se întâlnesc practic 2 situaţii: - remorcaj cu declanşatorul de bot; - remorcaj cu declanşatorul în centrul de greutate (de burtă sau bilateral). a. În situaţia remorcajului cu declanşator de bot, apare şi un moment de rotire datorat componentei verticale a tracţiunii. Acest moment este anulat de un altul, creat de profundor (prin bracarea acestuia de către pilot). Fig. 59 Forțele în remorcajul de automosor cu declanșator în bot Echilibrul de forţe şi momente este următorul: 𝑭𝒛 = 𝑮𝟏 + 𝑻𝟐 𝑭𝒙 = 𝑻𝟏 − 𝑮𝟐 𝑻𝟐 × 𝒅𝟏 = 𝑭𝒑 × 𝒅𝟐 b.
În situaţia remorcajului cu declanşator în centrul de greutate nu mai apare momentul de rotire, deci profundorul va sta în poziţie neutră, remorcajul efectuându-se mult mai uşor din punctul de vedere al tehnicii de pilotaj. Fig. 60 Forțele în remorcajul de automosor cu declanșator de burtă Echilibrul de forţe este următorul: 𝑇2 = 𝐺2 + 𝐹𝑥 𝐹𝑧 = 𝐺1 + 𝑇1 Când planorul se va apropia de verticala automosorului, în ambele situaţii de remorcaj, forţa de tracţiune creşte foarte mult (componenta 𝑇1) şi forţa aerodinamică totală nu o mai poate echilibra. În acest moment se va declanşa cablul (care face un unghi de maxim 70 ° faţă de orizontală) şi se va trece la zborul normal. 6.
Stabilitatea planorului Un corp se află în echilibru dacă rezultantele forţelor şi momentelor care acţionează asupra sa sunt nule: 𝑭⃗⃗ = ∑ 𝑭𝒊⃗⃗⃗ = 𝟎 𝑴⃗⃗⃗ = ∑ 𝑴𝒊⃗⃗⃗⃗⃗ = 𝟎 Există trei stări de echilibru: a. echilibru stabil; b. echilibru instabil; c. echilibru indiferent. Fiecare dintre aceste trei stări se poate referi la un echilibru static (de poziţie) sau la un echilibru dinamic (de mişcare). A. Echilibrul static a. vom spune că un corp se află în stare de echilibru static stabil, dacă, fiind scos din poziţia de echilibru de o forţă perturbatoare, revine singur la starea iniţială (fără intervenţii exterioare).
Exemplu: o bilă aşezată în partea cea mai de jos a unei su prafeţe concave, sau un pendul. Fig. 61 Stările de echilibru b. vom spune că un corp se află în stare de echilibru static instabil, dacă, fiind scos din poziţia de echilibru de o forţă perturbatoare, nu mai poate reveni singur la starea iniţială, amplificând perturbaţia. Exemplu: o bilă aşezată pe o suprafaţă convexă sau o bară aşezată în poziţie verticală pe o suprafaţă plană. c. vom spune că un corp se află în stare de echilibru static indiferent, dacă, fiind scos din poziţia de echilibru de o f orţă perturbatoare, rămâne în noua stare, oricare ar fi aceasta.
Exemplu: o bilă aşezată pe o suprafaţă plană sau o bară agăţată în centrul de greutate. B.
Echilibrul dinamic a. un corp se găseşte în starea de echilibru dinamic stabil când, fiind scos de o forţă perturbatoare de pe traiectoria pe care o urmează cu viteză constantă, revine singur la elementele iniţiale ale mişcării. b. un corp se găseşte în starea de echilibru dinamic instabil când, fiind scos de o forţă perturbatoare de pe traiectoria pe care o urmează cu viteză constantă, nu mai poate reveni singur la elementele iniţiale ale mişcării, amplificând perturbaţia. c. un corp se găseşte în starea de echilibru dinamic indiferent când, fiind scos de o forţă perturbatoare de pe traiectoria pe care o urmează cu viteză constantă, rămâne pe noua traiectorie, tot cu viteză constantă.