După cauzele care le determină se cunosc trei feluri de mișcări ascendente și anume: a. mișcări ascendente și descendente convective, dat orate încălzirii neuniforme a Pământului. În situația câ nd insolația este puterni că, iar solul neomogen, apar mișcări de convecție. Aceste mișcări se caracterizează prin faptul că au o zonă central ă ascendentă, o zonă descendentă la exteriorul curentului și o zonă convergentă la baza descendenței (Fig 3.6.). Curenții ascendenți se mai numesc și curenți termici. Aceștia se caracterizează prin faptu l că în zona divergentă de la vârful mișcării iau naș tere norii Cu mulus de apă, datorită ră cirii adiabatice a masei de aer ascendentă. Fig 3.6.
Curenți convectivi b. mișcările ascendente produse prin alunecare apar atunci când masa de aer în deplasare este obligată să urce pa nta unui deal sau munte. Se întâlnesc urmă toarele situații (Fig 3.7.): - o masă de aer cald urcă peste o masă de aer rece (front cald); - o masă de aer rece în mișcare dislocă o masă de aer cald pe care o obligă să urce (frontul rece); - o masă de aer urcă pe o pantă orografică, curentul ascendent încetează odată cu atingerea vârfului pantei. Fig 3.7. Curent ascendent prin alunecare c. mișcări ascendente produse de turbulența dinamică (Fig 3.8. ); o masă de aer în miș care urcă panta unui obstacol ajungâ nd astfel deasupra stratului stabil de la sol.
Datorită impulsului de mișcare și datorită faptului că stratific area atmosferei spre vâ rful obstacolului este instabilă, masa de aer continuă să urce dând naștere unui curent ascendent termic. Masele de aer fiind slabe conducătoare de că ldură, în urcare se v or destinde în mod adiabatic (fără schimb de că ldură cu exteri orul) datorită scă derii pres iunii atmosferice și din această cauză se vor răci. Scăderea temperaturii în interiorul masei ascendente se produce după gradientul termic uscat (DALR) până la nivelul de condensare iar mai apoi scă derea temperaturii, în interiorul norului, se va produce după gradientul termic umed (SALR). Fig 3.8.
Curentul ascendent termodinamic Condițiile de formare a ascendențelor depind de starea de echilibru a atmoferei. După cum am văzut, ascendențele se pot forma numai în situaț ia unei atmosfere instabile, când un rezervor de aer cald (cu o diferență de 2-3 oC față de mediul ambiant) primește un impuls și î ncepe să urce. Scăderea temperaturii se produce urmă rind adiabata u scată (iar după condensare, urmă rind adiabata umed ă) și ascensiunea va continua până câ nd particu la de aer întâlneș te un strat stabil (inversiune sau izotermi e). În acest moment, se spune că am atins nivelul de echilibru.
Dacă totuși instabilitatea continuă și în interiorul norului de zvoltarea acestuia se va face până la înălțimi mari. Fig 3.9 Stadiu de dezvoltare al norilor cumulus