În practică însă, aşa cum rezultă şi din paragraful referitor la rezistenţa indusă, pentru aripile de anvergură finită, mai apare o forţă de rezistenţă datorită tendinţei de egalizare a presiunilor de pe intradosul şi extradosul profilului, al cărei coeficient 𝑐𝑥𝑖 cu variaţie parabolică, se adaugă la 𝑐𝑥-ul profilului. 𝒄𝒙 𝒂𝒓𝒊𝒑ă(𝟓) = 𝒄𝒙 𝒑𝒓𝒐𝒇𝒊𝒍(𝟒) + + 𝒄𝒙 𝒊𝒏𝒅𝒖𝒔(𝟏) = 𝒄𝒙 𝒇𝒐𝒓𝒎ă(𝟐) + + 𝒄𝒙 𝒇𝒓𝒆𝒄𝒂𝒓𝒆(𝟑) + 𝒄𝒙 𝒊𝒏𝒅𝒖𝒔(𝟏) Fig. 41 Polara aripii Continuând raţionamentul, se poate trasa polara întregului planor, ţinând cont de următoarele:
Pe lângă aripă (elementul principal în crearea forţei portante), orice planor mai are o serie de alte elemente, cum ar fi fuselajul, ampenajul vertical, trenul de aterizare, etc, care dau naştere numai rezistenţelor numite rezistenţe pasive: 𝑭𝒙 𝒑𝒂𝒔𝒊𝒗 = 𝝆𝒗𝟐 𝟐 𝒂 𝒄𝒙 𝒑𝒂𝒔𝒊𝒗 (𝑲𝒈𝒇) unde: - ρ, v, au aceeaşi semnificaţie ca în paragrafele anterioare; - a, este suprafaţa frontală a elementului considerat; - 𝑐𝑥 𝑝𝑎𝑠𝑖𝑣 este coeficientul rezistenţei pasive. Făcând operaţii matematice simple, putem defini un coeficient al rezistenţei pasive total, raportat la aripa planorului 𝒄𝒙 𝒑𝒂𝒔𝒊𝒗;
S-a mai constatat că diferitele organe ale unui planor interacţioneză reciproc din punct de vedere aerodinamic, dând naştere la o aşa numită rezistenţă de interferenţă al cărei coeficient este 𝒄𝒙 𝒊𝒏𝒕𝒆𝒓𝒇𝒆𝒓𝒆𝒏ță. Ca ordin de mărime, rezistenţa de i nterferenţă reprezintă de obicei 10-20% din rezistenţa pasivă; Valoarea lui 𝑐𝑧 𝑚𝑎𝑥𝑖𝑚 a planorului este foarte apropiată de 𝑐𝑧 𝑚𝑎𝑥𝑖𝑚 a aripii. 𝒄𝒙 𝒑𝒍𝒂𝒏𝒐𝒓(7) = 𝒄𝒙 𝒂𝒓𝒊𝒑ă(6) + 𝒄𝒙 𝒑𝒂𝒔𝒊𝒗(4) + 𝒄𝒙 𝒊𝒏𝒕𝒆𝒓𝒇𝒆𝒓𝒆𝒏ță(5) = = 𝒄𝒙 𝒊𝒏𝒅𝒖𝒔(1) + 𝒄𝒙 𝒇𝒐𝒓𝒎ă(2) + 𝒄𝒙 𝒇𝒓𝒆𝒄𝒂𝒓𝒆(3)+ 𝒄𝒙 𝒑𝒂𝒔𝒊𝒗(4) + 𝒄𝒙 𝒊𝒏𝒕𝒆𝒓𝒇𝒆𝒓𝒆𝒏ță(5) Fig.
42 Polara planorului Demnă de remarcat este scăderea considerabilă a fineţei aerodinamice în cazul planorului în ansamblu faţă de fineţea principalului său element portant, aripa.