Se numeşte factor de sarcină n, raportul dintre portanţa dezvoltată de o aripă într- o evoluţie oarecare şi greutatea aeronavei: 𝒏 = 𝑭𝒛 𝑮 În cazul zborului orizontal, când Fz = G, n = 1. Dacă Fz este negativ, atunci şi n este negativ. Se numeşte factor de sarcină maxim admis în exploatare 𝒏𝒆, factorul de sarcină maxim la care este calculată o aeronavă astfel încât structura ei să reziste fără a prezenta rupturi sau deformaţi i permanente atunci când execută evoluţii specifice scopului în care a fost construită. Se numeşte factor de sarcină de rupere 𝒏𝒓 factorul de sarcină care aplicat trei secunde, duce la ruperea structurii aeronavei. Uzual, 𝑛𝑟 = 1,5𝑛𝑒.
Un lucru demn de remarcat este acela că 𝑛𝑒 variază cu greutatea aeronavei. Astfel, pentru planorul IS 28 B2, ne are următoarele valori: - pentru greutarea de 520 Kgf, 𝑛𝑒 = + 6,5 g, - 4 g; - pentru greutarea de 590 Kgf 𝑛𝑒 = +5,3 g, - 2,65 g. Orice evoluţie a aeronavei este caracterizată de un factor de sarcină care se poate calcula: zborul orizontal, virajul, resursa, figurile acrobatice, zborul în atmosfera agitată, impactul la aterizare, etc. Spre exemplificare prezentăm formula de calcul a factorului de sarcină în virajul corect: 𝒏 = 𝟏 𝒄𝒐𝒔 𝝋 unde ϕ este unghiul de înclinare în viraj.
Să observăm că pentru un viraj înclinat cu 60° faţă de orizontală (pentru care cos 60° =1/2), n=1/½, deci n = 2 !. 9. Polara vitezelor