Fig 4.1Remorcajul la automosor Semnale pentru decolarea în remorcaj de automosor Semnalele vizuale pentru operațiuni de lansare la sol pe rmit pilotului de planor, echipei de lansare și remorcherului automosor să comunice pe distanțe considerabile, distanța între automosor și planor fi ind între 800-2000 de metri sau mai mult. Pentru a comunica pe distanțe mari, membrii echipei de lansare folosesc steaguri colorate, așa cum se arată în figura următoare sau semnale de voce cu ajutorul stațiilor radio. Fig 4.2 semnale vizuale pentru decolare în remorcaj automosor Înainte de a întinde funia, pilotul trebuie să se asigure că atât el cât și planorul sunt gata de decolare.
Trebuie să aveți deosebită grijă pentru a vă asigura că nu există obiecte libere în cabină și scaunul sau pernele de scaun sunt suficient de ferme pentru ca pilotul să nu alunece în spate în momentul plecării din cauza forței mari de accelerație. Palonierele ar trebui sa fie reglate mai aproape pentru a facilita controlul acestora în situația în care pilotul alunecă în spate în momentul accelerației, iar acestea să devină inaccesibile intr-o situație critică. Se recomandă o poziție în scaun mai fixă (în față), chiar prin folosirea pernelor.
Rulajul pe sol pentru decolare Pe timpul rulajului atenţia va fi îndreptată asupra menţinerii planorului la orizontală şi pe direcţia reperului (automosorului), acţionând simultan cu palonierul şi manşa lateral în partea opusă devierii sau înclinării, la început cu mişcări mai mari, iar pe măsură ce planorul intră în viteză cu mişcări din ce în ce mai mici, atât cât este necesar ca planorul să rămână în poziţia orizontală şi pe direcție. Cu un automosor suficient de puternic, decolarea va începe cu o accelera ție de 1g- 9.8m/s. Dup ă o secundă, planorul va parcurge 9,8m ș i va avea o viteză de aproximativ 35km/h. La această viteză pilotul va avea controlul total al comenzilor.
După doua secunde planorul va avea viteza de 70km/h și va fi gata pentru desprindere. După 3,5 secunde planorul este în zbor și ușor se pune pe pantă pentru a atinge viteza optimă de urcare. Desprinderea de pe sol Practic cu manşa în poziţia neutră planorul se va desprinde singur de pe sol datorită creşterii de viteză (acest lucru este valabil în situaţia declanşatorului de burtă). Panta moderată de urcare În timpul fazei de urcare pilotul va controla unghiul pantei menținând viteza de urcare optimă prin urmărirea indicațiilor vitezometrului.
Accelerația inițială transmite pilotului panta de urcare necesară pentru a atinge viteza optimă de urcare: acce lerație mică = pantă moderată, accelerație mare = pantă normală. Pilotul va permite un exces de viteză în timpul punerii pe pantă, pentru a avea un plus de viteză care va scădea o dată cu punerea pe pantă. În nici un moment nu trebui e să apară combinația dintre viteză, atitudine și altitudine care să nu ii permită pilotului să pună pe pantă și să aterizeze în față cu măsuri de siguranță, în cazul apariției unui caz special. Panta optimă de urcare Pe parcursul urcării pilotul va ajusta panta pentru a menține viteza optimă de urcare, urmărind indica țile vitezometrului.
Dacă tensiunea funiei este egală cu greutatea planorului, unghiul de urcare maxim va fi 45 °. (cablu detensionat= > urcare slabă, tensiune mare în cablu=> urcare mai puternică). Dacă viteza scade se va presa de manșă micșorând panta de urcare, iar dacă viteza crește se va trage ușor de manșă, pentru a mări panta de urcare. NOTĂ Chiar dacă viteza indicată crește, nici odată NU se va mări panta mai mult decât panta optimă de urcare!!! Fig. 4.3.Panta optimă de decolare Declanșarea Când planorul atinge unghiul de aproximativ 70° declanșatorul pentru remorcaj automosor TOST va declanșa automat funia de remorcaj.
O tehnică bună a mosoristului este aceea de a tăia puterea motorului înainte ca declanșatorul să declanșeze automat, pentru o tensiune cât mai mică în cablu. Când inelul de clanșare al cablului iese din declanșator, remorcajul este gata. Bot ul planorului va fi ușor cabrat, astfel pilotul trebuie să pună pe pantă pentru a ajunge în poziția de zbor planat (pentru a păstra viteza optimă de zbor). NOTĂ Se recomandă ca după declanșare, să se acționeze de 2-3 ori hotărât comanda declanșatorului!! Decolarea cu vânt lateral Principalele diferențe dintre decolările cu vânt lateral și decolările normale sunt: a.
În timpul rulajului pentru decolare, planorul tinde să se rotească către vânt (giruetă) b. După desprindere, planorul se deplasează în lateral spre direcția în care suflă vântul. În cazul în care spațiul din zona de decolare permite, cablul trebuie să fie dispus într-un mod în care rulajul pentru decolare se face ușor în vânt, pentru a reduce componenta laterală a vântului. Fig 4.4 Decolarea cu vânt lateral După desprindere, pilotul trebuie să stabilească un unghi de corecție în vânt, spre direcția din care bate vântul, pentru a preveni deplasarea cu vântul în direcția în care bate vântul.
Când cablul este eliberat în partea de sus a pantei, el tinde să se deplaseze înapoi spre axul pistei, așa cum se arată în figura următoare. Acest lucru ajută la menținerea cablului în zona de lucru, astfel evitând stâlpi, garduri, avioane, și alte obstacole din partea laterală a pistei. În cazul în care planorul este purtat de vânt în timpul remorcajului, cablul ar putea deteriora alte aeronave, lumini de balizaj, garduri din apropiere, structuri, obstacole, etc. Fig 4.5 Decolarea cu vânt lateral