Proceduri operaționale

Proceduri operaționale speciale

8.5 Stingerea incendiilor

Lecție de Proceduri operaționale pentru pregătirea examenului de planorism.

Metodele obișnuite de stingere a incendiilor declanșate se referă la eliminarea surselor de aprindere (combustibil, oxigen) și la utilizarea substanțelor chimice din extinctoare. Chiar dacă un incendiu nu s- a declanșat, dar există pericolul de a se declanșa, iar materialele care pot arde sunt greu de îndepărtat, e bine să folosim un extinctor pentru a-l izola. Extinctoare Multe avioane ușoare sunt dotate cu stingătoare de incendiu mici, amplasate la îndemâna pilotului, astfel încât acesta să-l poată folosi în timpul zborului.

Substanțele utilizate pentru stingerea incendiilor sunt BCF (bromclordifluorometan), halon sau substanțe chimice uscate (pudre), care pot fi folosite în marea majoritate a incendiilor. Alte extinctoare pot să conțină apă cu spumă.

Fig 8.2 Tipuri de extinctoare pe clase de incendii Extinctoare cu BCF (Halon), colorate în verde Acestea conțin Halon 1121 (bromclordifluorometan) și se găsesc adesea î n avioanele ușoare.BCF este o substanță stingătoare multilaterală, care poate fi utilizată pentru marea majoritate de substanțe de combustie (ardere) cum ar fi combustibil, material textil, țesături și echipamen te electrice.BCF există sub formă unui gaz lichefiat, care iese afară c a un jet fin de fluid și care se transformă în spray. Toxicitatea lui este redusă, deci este recomandat a se folosi și în cabină.

Extinctoare cu substanțe chimice uscate (colorate în albastru) Un extinctor cu substanțe chimice uscate conține pulbere și dioxid de carbon. Este foarte bun pentru combustibil și echipamente electrice, dar mai puțin eficient decât BCF împotriva materialelor textile, hârtiei și a lemnului. Chimicalele au dezavantajul că în timpul utilizării pot să diminueze vizibilitatea în cabina și să provoace dificultăți în respirație, de aceea este foarte importantă ventilarea cabinei după ce incendiul a fost stins. După utilizare rămâne o pulbere reziduală pe suprafa ța acoperită, care este corozivă pentru aliajele din aluminiu și poate deteriora aparatele. Așadar, o curățare completă este necesară.

Extinctoare cu CO2 (colorate în negru) Extinctoarele cu CO2 conțin dioxid de carbon lichefiat care poate fi descărcat ca gaz și utilizat în combaterea incendiilor provocate de echipamentul electric, la stingerea incendiilor de la motoare la sol și la alte tipuri de incendii. Când este folosit la baza focului, acesta îl acoperă și nu mai permite alimentarea flăcărilor cu oxi gen. Un extinctor cu CO2 are un trăgaci blocat cu sârmă, care trebuie ruptă înainte de utilizare (o sârmă intactă poate indica la o verificare, faptul că este funcțional) și o diuză care trebuie scoasă înainte să apăsăm pe trăgaci.

Tubul pe unde iese CO2 n u trebuie ținut cu mâna, deoarece acesta va deveni foarte rece și pielea poate să înghețe pe tub. Dioxidul de carbon va crea probleme în respirație, de aceea nu este recomandat să fie utilizat în cabină decât cu masca de oxigen pusă. Stingătoare cu apă (colorate în roșu) Acestea conți n apă distilată cu un agent antigel pentru a putea fi folosit și la temperaturi scăzute și a-i menține gradul de umiditate. Poate fi utilizat la stingerea incendiilor mocnite ale tapițeriei scaunelor sau a materialelor textil e, dar în nici un caz la stingerea incendiilor declanșate de echipamentele electrice sau combustibil.

Stingătoare cu spumă (colorate în roșu) Acestea sunt concepute pentru a fi utilizate în exterior. Substanțele chimice sub presiune ies sub formă de spumă. Utilizarea unui extinctor Instrucțiunile sunt de obicei puse pe extinctoare, dar procedurile operaționale sunt: - țineți extinctorul de mâner, în poziție verticală; - îndepărtați orice sigiliu sau sârmă de siguranță; - de la o distan ță de 1-1,5 m î ndreptați gura extinctorului sau furtunul de ieșire spre baza focului și acționați dispozitivul de pulverizare (tr ăgaci, robinet, clapetă, etc).

Fig 8.3 Utilizarea extinctoarelor Incendiu la carburator Regiunea carburatorului este locul cel mai probabil unde la un avion cu motor cu piston poate avea loc incendiu la motor. Un astfel de incendiu este posibil să se întâmple în timpul pornir ii motorului, atunci când rateul din galeria de admisie aprinde combustibilul acumulat în galeria de admisie și corpul carburatorului. Procedura adecvată este: Închiderea robinetului de combustibil; Să se mențină demarorul cuplat până la stingerea incendiului; În cazul în care focul persistă, se va acționa de către echipajul de sol un extinctor cu dioxid de car bon, în timp ce se menține demarorul acționat.

Incendiu la motor – motoarele cu piston Lista de mai jos cuprinde cele mai comune puncte de risc de incendiu la aeronavele echipate cu motoare cu piston: a. Conductele de combustibil; b. Carburatoarele sau pompele de injecție; c. Conductele de ulei sub presiune; d. Galeriile de evacuare fierbinți reprezintă cel mai mare pericol în cazul unui accident aviatic din cauza riscului de contact cu lubrifianți fierbinți sau combustibil; e. Sistemele electrice-alternatoarele, regula toarele,cablurile electrice și bateriile;

Incendiu la motor în zbor Detectarea unui incendiu la motor în zbor nu poate fi la fel de ușoară cum ne-am putea imagina, dar uneori se poate detecta cauza focului dacă suntem atenți. O scădere a presiunii combustibilului sau presiunea fluctuantă a combust ibilului poate sugera o conductă de combustibil ruptă, ceea ce reprezint ă un risc de incendiu la motor. Funcționarea neregulată a unui motor ar putea fi cauzată de fisur area unui cilindru, ceea ce poate duce la scurgeri de combustibil și gaze fierbinți. Fumul negru semnalează, de obicei, arderea de ulei, iar combustibilulul arde de obicei cu culoarea flăcării de portocaliu deschis.

Momentul în care veți simți căldură la picioare, focul este deja aprins pe cealaltă parte a panoului parafoc. Procedura de urgență în cazul incendiilor la motor variază de la un avion la altul, dar de obicei primul pas este să se oprească alimentarea cu combustibil. Dacă zburați un avion cu un singur motor, am putea fi tentați să lăsăți motorulul să funcționeze până când ajungeți într-o zona sigură, dar această strategie poate agrava situația. Deoarece conductele de căldură pentru cabină trec prin panoul parafoc, pentru a nu permite flăcărilor să i ntre în cabină, de obicei procedurile de urgență prespun oprirea căldurii în cabină.

Dacă un incendiu arde pentru mult timp și suficient de fierbinte înainte de a fi descoperit, este posibil că oprirea motorului să nu ducă la stingerea incendiului, astfel trebuie c a aeronava să fie adusă la sol rapid. Creșterea vitezei poate stinge focul. În cazul în care nu se reușește stingerea incendiului, este important pentru a duce aeronava pe sol cât mai repede posibil, înainte c a focul să provoace daune structurale. Asigurați-vă că ați citit manualul de operare al aeronavei înainte de zbor și asigurați- vă că ați înțeles bine procedurile de urgență.

Incendiu în cabină Un incendiu izbucnit în cabina de pilotaj prezintă o amenințare imediată și directă la siguranța echipajului și pasagerilor și trebuie combătut fără întârziere.

← AnterioaraUrmătoarea →