Orice deplasare a unui avion în spațiul aerian trebuie să respecte condiția obligatorie pentru pilot sau navigator de a cunoaște continuu poziția aeronavei în raport cu reperele de pe teren, utilizînd în acest scop o hartă adecvată. De multe ori posibilitatea observării reperelor terestre este îngreunată în mai mare sau mai mică măsură din cauza unor factori de care trebuie să se țină seama când se efectuează navigația aeriană cu vederea solului. Din punct de vedere al utilizării hărților în zbor, ele sunt atât documente de informare cât și operative. Ca documente de informare, hărțile furnizează toate datele necesare desfășurării zborului în condiții normale.
Ca documente operative, hărțile trebuie să se găsească la bordul avionului și să fie folosite pe tot timpul deplasării acestuia, de la plecarea de pe un aeroport până la sosirea sa pe un altul. În special atunci când se aplică metoda navigației estimate, lucrul cu harta constituie baza activității de stabilire continuă a punctului la verticala căruia se găsește aeronava. Urmărirea succesiunii reperelor în zons deasupra căreia se execută zborul, este o acțiune bazată pe date pregătite anterior și rezultate din calcule.
În momentul în care acțiunea vântului se modifică față de datele inițiale sau din lipsa de atenție a pilotului în respectarea tuturor elementelor de navigație, aeronava se abate de la traiect față de direcția obligată spre stânga sau spre dreapta. Când viteza față de sol s-a mărit sau s-a micșorat, aeronava se va afla pe traiect dar va depăși punctul prestabilit pentru o anumita oră, sau se va afla în situația de a nu ajunge la el. Abaterea laterală sau cea sesizată în sensul de zbor în raport de un punct dat, modifică datele stabilite în prealabil și atunci apare aspectul operativ al lucrului cu harta.
Constatând în desfășurarea zborului o diferență față de situația precalculată, pe hartă se determină locul unde se află avionul, se calculează ce corecție în direcție sau distanța este necesara pentru a se stabili alte elemente de navigație, cu care avionul trebuie să-și continue zborul în noile condiții, respectând traiectul și mai ales timpul de sosire la destinație. Aceste situații diferite, care pot să apară la fiecare zbor, obligă personalul navigant de conducere a unei aeronave să aibă o atenție distributivă și să urmărească în permanență reperele caracteristice.