Managementul cockpitului Toate ființele umane sunt predispuse la greșeli. Eroarea umană este un fapt în viață și nu poate fi înlăturat total prin antrenament. Prin urmare, este important să se includă copii de rezervă și să se expună procedurile de siguranță în zone importante (critice), în încercarea de a depăși posibilitatea de eroare umană și a se evita dezvoltarea unor ipoteze false. Acest concept trebuie să fie acceptat și în alte situații.
Nu este util a se promova siguranța zborului pentru a genera o cultură de vină atunci când un individ comite o eroare; mai degrabă ar trebui să fie acceptat ca un om normal să trebuiască să limiteze erorile și să depună toate eforturile pentru a învăța din erori în încercarea de a evita repetarea lor. Cunoașterea siguranței Conștientizarea zonei de risc Zonele cu cel mai mare risc în zbor sunt decolarea, coborârea finală și aterizarea. Câteva cifre privind accidentele la aeronave arată că 27% din accidente se produc în timpul coborârii finale (care cuprinde 2% din timpul total de zbor), 20% apar în timpul aterizării (1% din timp de zbor) și 13% în timpul decolării (1% din timpul zborului).
Astfel 60% din accide nte au loc în timpul celor 4% din timpul petrecut lângă sol. Statistici similare sunt observate la examinarea rapoartelor de accidente din alte țări și din alte domenii de activitate a aviației. Pentru toate sectoarele aviației, relativ puține accidente ca re apar în timpul fazei de croazieră de zbor, implică frecvent controlul zborului în apropierea solului. În toate aceste domenii de risc, accidentele apar ca urmare a lipsei de abilitate, judecată, luarea de decizii slabe sau o percepție falsă de conștientizare a situației. Conștientizarea situației Conștientizarea situației este atunci când percepția se potrivește cu realitatea.
Este starea de a ști unde se află aeronava, unde a fost și unde merge în termenii celor patru dimensiuni ale zborului (a patra dimensiune fiind timpul). Acest lucru necesită o înțelegere a limitelor despre sine, aeronavă și echipamentele asociate și necesită o continuă actualizare a riscurilor. Conștientizarea situației realizată prin procesarea informațiilor disponibile folosind percepția, rezultă în dezvoltarea unui tablou tridimensional; model mental. Bazarea pe percepție în potrivirea cu realitatea, se face când se conștientizează situația.
În timpul zborului, informațiile provin din zbor, din performanțe, instrumente și trans misii radio realizate de alte aeronave precum și din controlul traficului aerian. Fiecare instrument poate da informații doar limitat, de exemplu: viteza vântului, direcția, altitudinea, viteza de urcare/coborare, etc. Pentru a câștiga o conștientizare ad evărată a situatiei, este necesar să se integreze mental această informație vizuală și fonică pentru a construi o imagine în patru dimensiuni. Acest proces nu poate deveni niciodată complet automat și întotdeauna necesită un efort conștient de gândire.
Pri n urmare, acest proces este vulnerabil în timpul supraîncărcării sistemului de procesare a informațiilor si ar fi posibil să apară în timpul sarcinii mari de muncă ducând la afectarea bunăstarii pilotului.