Reprezintă o secţiune transversală printr-o aripă şi este un corp optimizat din punct de vedere aerodinamic, în sensul de a dezvolta o forţă portantă cât mai mare şi o forţă rezistentă la înaintare cât mai mică. Fig.6 Elementele profilului de aripă Elementele unui profil sunt următoarele: - coarda profilului c este linia ce uneşte cele două puncte extreme de pe profil (AB = c); - grosimea profilului e reprezintă înălţimea maximă a profilului. Grosimea se măsoară perpendicular pe coardă; - grosimea relativă 𝒆𝒎/𝒄 este raportul dintre grosimea maximă şi coardă; - bordul de atac (A) este punctul cel mai din faţă al profilului.
Bordul de atac este punctul (linia) cu care o aripă loveşte în mişcare masele de aer; - bordul de fugă (B) este punctul cel mai din spate al profilului. Se mai numeşte bord de scurgere deoarece este locul prin care masele de aer părăsesc profilul.
În acest punct stratul limită de pe extrados se uneşte cu stratul limită de pe intrados; - prin extrados se înţelege partea superioară a profilului cuprinsă între bordul de atac şi cel de fugă; - prin intrados se înţelege partea inferioară a profilului cuprinsă între bordul de atac şi cel de fugă; - linia mediană a profilului l este linia care uneşte bordul de a tac cu cel de fugă şi are proprietatea că orice punct al ei este egal depărtat de intrados şi extrados.
Această linie se mai numeşte şi scheletul profilului. - curbura maximă sau săgeata profilului f este distanţa maximă dintre linia mediană şi coardă; - prin curbura relativă a profilului (săgeată relativă) (f/c) se înţelege raportul dintre săgeata f şi coarda profilului c; - axa de portanţă nulă (linia OB) reprezintă axa care atunci când este orientată după direcţia curentului, pe profil nu apare forţă portantă. La profilele asimetrice, axa de portanţă nulă face cu coarda profilului un unghi de incidenţă 𝛼𝑷𝑵. La profilele simetrice 𝛼 = 0°.
Tipuri de profile Clasificarea profilelor se face după mai multe criterii dintre care cele mai importante sunt: a. constructiv, profilele se împart în 2 categorii: - profile clasice la care grosimea maximă se află la cca. 30% din coarda profilului; - profile laminare la care grosimea maximă se află la cca.
40-70% din coarda profilului. b. după grosimea relativă, profilele se împart în: - profile subţiri (grosime mai mică de 8% din coardă); - profile mijlocii (au o grosime între 8% şi 13% din coardă); - profile groase (au o grosime mai mare de 13% din coardă). c. după curbură, profilele se clasifică în: - profile simetrice; - profile nesimetrice: - planconvexe; - biconvexe; - concav-convexe; - cu dublă curbură. Fig. 7 Clasificarea profilelor după curbură Unghiul de incidență Unghiul format de direcţia curentului de aer cu coarda profilului se numeşte unghi de incidență (unghi de atac). Unghiul de incidență poate fi: - pozitiv; - negativ; - nul. Fig. 8 Unghiuri de atac