Aripile se pot clasifica după forma în plan astfel: a. aripa dreptunghiulară; b. aripa dreptunghiulară cu colţuri rotunjite; c. aripa trapezoidală; d. aripa trapezoidală cu colţuri rotunjite; e. aripa eliptică; f. aripa în săgeată, etc. Fig. 9 Clasificarea aripilor după forma în plan Caracteristicile geometrice ale aripii a. anvergura aripii L reprezintă lungimea aripii de la un capăt la altul. În mod normal la planoare aceasta variază între 10-25 m; b. suprafaţa aripii A; se consideră făcând parte din A şi porţiunea de fuselaj cuprinsă între cele două planuri. În mod normal la planoare A variază între 8 şi 25 𝑚2; c. profunzimea aripii c reprezintă lăţimea aripii într-o anumită secţiune.
Distingem: - profunzimea aripii în axul fuselajului 𝒄𝒊; - profunzimea aripii la capete 𝒄𝒄; - profunzimea medie c (la planoare variază între 0.5 şi 2 m); 𝒄 = 𝒄𝒊+𝒄𝒄 𝟐 sau 𝒄 = 𝑨 𝑳-coarda medie aerodinamică CMA reprezintă coarda unei aripi dreptunghiulare echivalente, care are aceeaşi suprafaţă şi anvergura cu aripa considerată. d. alungirea aripii λ reprezintă raportul dintre anvergura aripii şi coarda medie pentru aripile trapezoidale şi dreptunghiulare 𝝀 = 𝑳 𝒄, sau raportul dintre pătratul anvergurii şi suprafaţa pentru o aripă oarecare 𝝀 = 𝑳𝟐 𝑨, λ este adimensional şi, în mod normal, la planoare, variază între 8 şi 35. Fig.10 Caracteristici geometrice ale aripii Unghiurile aripii a.
Unghiul de calaj al aripii ϕ reprezintă unghiul pe care-l face coarda profilului aripii la încastrarea în fuselaj cu axa de simetrie longitudinală a planorului; b. Unghiul de incidență (atac) α reprezintă unghiul pe care-l face coarda profilului cu direcţia curentului de aer ce atacă profilul pe intrados; Notă: În limba engleză termenul Angle of incidence (unghi de incidență) se referă la unghiul de calaj și nu are aceeași semnificație ca și termenul Angle of attack (unghi de atac). c. Unghiul de torsiune al aripii 𝜺 reprezintă unghiul dintre coarda profilului aripii la încastrare şi coarda profilului aripii la capetele sale.
Această rotire a profilului se face în sensul micşorării incidenţei sale spre bordurile marginale; Fig. 11 Unghiurile aripii d. Unghiul diedru al aripii ∃ reprezintă unghiul format de orizontală cu linia mediană a aripii; e. Unghiul de săgeată al aripii χ reprezintă unghiul format de axa aripii cu axa transversală de simetrie a planorului. Unghiul de săgeată poate fi: - pozitiv; - negativ. Fig. 12 Unghiul de săgeată 2. Forțe aerodinamice Există patru forțe ce acționează pe suprafața unei aeronave. Acestea sunt portanța, forța gravitațională, tracțiunea și rezistența la înaintare. Portanța se opune forței gravitaționale, iar rezist ența la înaintare se opune tracțiunii.
În zbor p lanoarele motorizate pot obține tracțiune cu ajutorul motorului, o dată ce motorul a fost oprit sau p lanorul a fost lansat de către un automosor sau aeronavă acesta va avea în continuare nevoie de o forță de tracțiune, iar aceasta se obține prin transformarea energiei potențiale acumulate în energie cinetică, pe măsură ce acesta planează înălțimea pierdută se transformă în distanță parcursă.